Faptul că o companie ca Mitsubishi Electric a scos pe piaţă în această primăvară un cuptor sofisticat care la preţul de 280 de euro oferă experienţa unei ”singure felii de pâine prăjite perfect” a atras atenţia asupra creşterii pasiunii japonezilor pentru pâine.
Pentru multe localuri din Tokio, pâinea prăjită a ajuns vedeta meniului. Pâinea nu a intrat în dieta regulată a japonezilor decât după Cel de-al Doilea Război Mondial. Treptat, obiceiurile alimentare s-au schimbat, iar un studiu din 2013 citat de publicaţia britanică arăta că 51% dintre japonezi preferă pâinea în locul orezului.
Schimbarea a fost determinată de specializarea treptată a brutarilor din insula extrem-orientală, care au trecut de la produse de calitate inferioară la o tehnologie tot mai sofisticată pentru producerea pâinii.
Cu un an în urmă, un inventator ca Gen Terao se lăuda că nu mai face faţă solicitărilor pentru toasterul Balmuda pe care îl scotea pe piaţă la preţul de 210 euro.
În prezent există restaurante japoneze care le oferă clienţilor posibilitatea de a alege între mai multe mărci de prăjitor de pâine modul în care preferă să îşi pregătească feliile pe care le consumă când ies în oraş.
Bloomberg a găsit o cafenea-brutărie ca Sakimoto (cu reprezentanţe în Tokyo, Osaka şi în alte oraşe japoneze) , specializată în pâine prăjită care face rezervări pentru cele câteva felii ce pot fi cumpărate la preţuri cuprinse între 8 şi 10 euro bucata.
Kaori Kajita, fondatoarea Asociaţiei Japoneze de Pâine Prăjită îşi pune pasiunea pe seama curiozităţii: ”Distracţia este să încerci diferite feluri de pâine ca să vezi care are gust mai bun când e prăjită. Nici nu mai ştiu de câte ori am crezut că am găsit pâinea perfectă pentru prăjit. Şi nu a durat mult până când am gustat o pâine care se potrivea şi mai bine”.
Între timp au apărut şi artişti ca Eiko Mori, specializaţi în design culinar exclusiv pentru felii de pâine prăjită, nu mai puţin de 25 de mii de fani urmărindu-i contul de instagram unde îşi prezintă creaţiile.